De ce nu vă puteți opri la o singură pătrățică: PEA, dopamina și efectul ciocolatei

Vă promiteți că veți mânca o singură pătrățică. Zece minute mai târziu, jumătate din tabletă a dispărut și vă simțiți ciudat, dar incontestabil mai bine. Nu este vorba despre lipsă de voință. Este creierul dumneavoastră, care reacționează exact așa cum este concepută ciocolata să îl facă să reacționeze.

O furtună perfectă, nu un singur truc

Ciocolata nu creează dependență din cauza unui singur ingredient magic. Funcționează deoarece combină simultan mai mulți factori care produc senzații plăcute. Zahărul și grăsimile împreună activează sistemul dopaminergic al „dorinței” din creier mai puternic decât aproape orice altă combinație de alimente, ceea ce explică în parte de ce ciocolata se află constant în fruntea listei alimentelor după care oamenii spun că tânjesc cel mai mult (Casperson, Lanza, Albajri, & Nasser, 2019).

În plus, cacao conține o doză mică de anandamidă, un compus care se leagă de aceiași receptori cerebrali ca și canabisul și produce o senzație ușoară și naturală de calm și plăcere — de aici și supranumele ciocolatei de „substanța fericirii” din natură (di Tomaso, Beltramo, & Piomelli, 1996).

Faceți cunoștință cu PEA, mica bujie a creierului

Apoi există feniletilamina, sau PEA — un compus natural produs chiar de creierul dumneavoastră și care se găsește din abundență în ciocolată. PEA îndeamnă creierul să elibereze mai multă dopamină, mesagerul chimic din spatele motivației, energiei și recompensei (Murata et al., 2009). În studii, creșterea activității PEA a fost asociată cu o stare de spirit mai bună și cu o senzație de bine însoțită de mai multă energie (Sabelli & Javaid, 1995).

Și iată partea interesantă: dopamina nu doar că vă face să vă simțiți bine, ci ajută și creierul să schimbe viteza. O activitate dopaminergică mai ridicată este asociată cu o mai bună flexibilitate cognitivă — acea abilitate mentală care vă permite să treceți de la o idee la alta, să vă adaptați unei situații neprevăzute sau să găsiți o cale de ieșire dintr-un blocaj mental (Berry, Shah, & Jagust, 2018). Așadar, acel mic impuls oferit de o bucățică de ciocolată nu este doar plăcere de dragul plăcerii; este un imbold mic, dar real, către o minte mai ageră și mai flexibilă.

Recompensa reală: o îmbunătățire măsurabilă a stării de bine

Aceasta nu este doar o teorie frumoasă. Într-un studiu controlat, persoanele care au consumat ciocolată cu un conținut mai mare de zahăr au raportat senzații de bine și euforie semnificativ mai intense decât cele care au consumat ciocolată cu mai puțin zahăr — o îmbunătățire reală și măsurabilă a stării de spirit, înregistrată chiar în acel moment (Casperson et al., 2019). Simplu spus: creierul dumneavoastră nu își imaginează această îmbunătățire. O înregistrează.

Precizările importante

O precizare sinceră: compusul PEA este fragil. O mare parte din ceea ce ingerați este descompusă rapid în timpul digestiei, astfel că o tabletă de ciocolată nu este o seringă cu chimie cerebrală pură. Adevărata magie constă în acțiunea combinată a tuturor elementelor — zahăr, grăsimi, anandamidă, PEA și ritualul de a mânca ceva ce iubiți — nu într-o singură moleculă care acționează de una singură.

De ce este important acest lucru

Atracția ciocolatei nu este un defect de proiectare al voinței dumneavoastră. Este un sistem de recompensă mic și stratificat, bazat pe mecanisme neuroștiințifice reale, care îmbunătățește starea de spirit, influențează ușor activitatea dopaminei și poate chiar oferi puțin mai multă flexibilitate gândirii dumneavoastră. Savurați acea pătrățică. Creierul dumneavoastră știe deja de ce zâmbiți.

Bibliografie

1. Casperson, S. L., Lanza, L., Albajri, E., & Nasser, J. A. (2019). Increasing chocolate's sugar content enhances its psychoactive effects and intake. Nutrients, 11(3), 596.
   https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6471517/
2. di Tomaso, E., Beltramo, M., & Piomelli, D. (1996). Brain cannabinoids in chocolate. Nature, 382(6593), 677–678.
   https://www.nature.com/articles/382677a0
3. Murata, M., Katagiri, N., Ishida, K., Abe, K., Ishikawa, M., Utsunomiya, I., Hoshi, K., Miyamoto, K., & Taguchi, K. (2009). Effect of beta-phenylethylamine on extracellular concentrations of dopamine in the nucleus accumbens and prefrontal cortex. Brain Research, 1269, 47–53.
   https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19285043/
4. Sabelli, H. C., & Javaid, J. I. (1995). Phenylethylamine modulation of affect: Therapeutic and diagnostic implications. Journal of Neuropsychiatry and Clinical Neurosciences, 7(1), 6–14.
   https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7711493/
5. Berry, A. S., Shah, V. D., & Jagust, W. J. (2018). The influence of dopamine on cognitive flexibility is mediated by functional connectivity in young but not older adults. Journal of Cognitive Neuroscience, 30(9), 1330–1344.
   https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29791298/

Acest articol are exclusiv un scop informativ și educativ. Nu trebuie utilizat ca înlocuitor pentru sfaturi medicale profesionale, diagnostic sau tratament. Consultați întotdeauna un cadru medical calificat dacă aveți orice îngrijorare legată de sănătatea dumneavoastră.